Acneea este una din problemele pielii cele mai frecvente cu care se confruntă institutele de înfrumuseţare. Clienţii cu acnee şi mai ales tânăra generaţie cu această problemă trec printr-un adevărat calvar personal şi în general au aşteptări foarte mari de la un tratament cosmetic.

Acneea este o boală a foliculilor glandelor sebacee (în latină cuvântul folicul înseamnă tub) care conduc la canalul firului de păr. Sebumul care este produs de glandele sebacee îngraşă pielea şi firele de păr, formând o peliculă alunecoasă şi închide canalul firului de păr faţă de exterior. Chiar lângă zona unde firul de păr creşte, la suprafaţa stratului cornos este mai delicat şi are o uşoară formă de coş. Astfel sebumul eliberat transportă toate celulele stratului cornos care s-au desprins la suprafaţă.
Sebumul conţine printre altele:

• Trigliceride (uleiuri) cca. 41%
• Ceară ester cca. 25%
• Acizi graşi cca. 16%
• Squalene cca. 12%
• Digliceride cca. 2%
• Colesterol ester cca. 2%
• Colesterol cca.1-2%

Curgerea de sebum este controlată de hormoni ca şi testosteronul a cărui cantitate creşte specific în perioada pubertăţii. În cazul în care formarea de celule cornoase este crescută (hiperkeratoză) curgerea sebumului de la glandele sebacee spre exterior va fi congestionată sau blocată total. Foliculii glandelor sebacee se lărgesc şi se umplu cu un amestec de sebum şi reziduri de celule ale stratului cornos ceea ce duce la formarea binecunoscutelor puncte negre sau puncte albe. Leziunile glandelor sebacee vor duce la apariţia de iritaţii ale pielii. Un astfel de mediu este ideal pentru bacterii anaerobe ca de exemplu propionbacterium acnee (P. acnes).

Substanţe comedogenice

P acnes produce o serie de acizi graşi cu efecte comedogenice. Alte substanţe adiţionale care cauzează acnee sunt uleiurile minerale, tar, hidrocarburi clorinate, medicamente şi substanţe cosmetice. Elementele ce îngraşă ocupă prima poziţie pe lista produselor cosmetice ca de exemplu lanolină, alcool cetil, acizi graşi saturaţi şi esterii lor care însă reacţionează cu pielea numai când aceasta este umedă şi uleioasă. În cazul pielii sensibile alcoolii etoxilaţi şi glicolii polietilenici (PEG) joacă un rol important deoarece ambii sunt folosiţi ca emulsificatori şi solubilizatori. Sub acţiunea razelor ultraviolete şi a oxigenului atmosferic aceştia dezvoltă peroxizi care la rândul lor vor genera radicali agresivi cauzând astfel aşa numita acnee Majorca. Cum aceste substanţe sunt folosite pe scară largă, cosmeticienii sunt sfătuiţi să studieze cu atenţie declaraţia INCI. Chiar şi astăzi produsele de protejare faţă de razele soarelui conţin încă aceste substanţe. Alcoolii etoxilaţi pot fi recunoscuţi cu uşurinţă în declaraţia INCI ca de exemplu: ceteareth-10.
Acneea poate deasemenea să fie generată de purtarea hainelor foarte strâmte deoarece acestea creează un mediu umed şi uleios.

Influeţa hormonilor

Există forme variate de acnee şi deasemenea există şi termeni variaţi. Frecvent, acestea depind de nivelul curent al hormonilor şi pot apărea înainte de menstruaţie, în timpul ovulaţiei sau dupa naştere. După Gollnick (1993) există patru factori majori în apariţia acneei:

• foliculii hiperkeratozici
• hiperplazia glandelor sebacee
• hipercolonizarea microbiană
• inflamaţia şi reacţia imună

Mai mult, materialul genetic, influenţele date de mediu şi psihicul au deasemenea un rol important. Natural, formarea de comedoame este crescută în zonele cu o densitate a glandelor sebacee mai mare ca de exemplu, zona feţei, a decolteului, spatele şi umerii. Boala poate dezvolta simptome mai mici sau mai mari iar OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) a realizat o listă cu 10 grade diferite de acnee. Hiperplazia glandelor sebacee poate duce chiar la dezvoltarea pielii îmbătrânite cu noduli izolaţi de culoare gălbuie, ce se pot găsi cel mai adesea pe fruntea şi obrajii persoanelor cu ten gras. În general frecvenţa cazurilor de acnee scade după 30 de ani cu excepţia unui anumit grup de femei cu tendinţa de dezvoltare a acestei maladii în această perioadă a vieţii. În aceste cazuri se presupune ca acneea se datorează influenţelor hormonale.

Acidul Linoleic şi nutriţia

Acneea vulgară care este cea mai comună formă de acnee, de gradul 1 şi 2 raspunde foarte bine la administrarea de produse ce conţin acid linoleic, produse prescrise de dermatologi şi care sunt deasemenea folosite şi în institutele de înfrumuseţare ca măsură de prevenire. Preparatele cu acid linoleic ce conţin pe langă acesta simultan şi un carrier au o eficacitate mai mare. O sursă foarte interesantă de acid linoleic pentru îngrijirea pielii îl au liposomii şi nanoparticulele, structuri asemănătoare celulelor, care sunt vizibile doar la microscopul electronic. Substanţa de bază a lipozomilor este fosfatidilcolina (declaraţia INCI: lecitină). Nanoparticulele au în plus o proprietate foarte folositoare: sunt capabile sa stocheze şi să transporte substanţe sensibile ca de exemplu vitamina A care are rol în prevenirea acneei. Studiile clinice au arătat că liposomii concentraţi fară nici un agent activ adiţional reduce numărul de comedoame cu mai mult de 60% şi eflorescenţa cu mai mult de 70% într-o perioadă de 28 de zile. Dacă acidul linoleic esenţial provenit din nutriţie are deasemenea un efect pozitiv, nu s-a putut dovedi încă deoarece este metabolizat diferit în piele. Studii izolate au arătat cum consumul de grăsimi animale şi ciocolată, produse ce conţin grăsimi hidrogenate susţin dezvoltarea acneei. Studiile mai extinse însă nu permit o generalizare aici. Însă un lucru este sigur, acela că o dată cu reducerea de calorii la indivizii supraponderali poate duce deasemenea la reducerea producţiei de sebum şi de hormoni androgeni ceea ce va conduce la o îmbunătăţire generală a simptomelor.

Treatment dermatologic

Conform factorilor ce cauzează acneea, tratamentul dermatologic foloseşte agenţi activi care mai presus de toate au proprietăţi de:

• lichefiere a sebumului
• supresivi ai sebumului
• de împiedicare a keratozei
• anti-microbieni
• anti-inflamatori
• imuno-supresive şi
• regeneratoare

Frecvent agenţii activi au efecte simultane. Fosfatidilcolinele menţionate mai sus ce sunt bogate în acid linoleic şi ce pot fi deasemenea folosite în produsele cosmetice au efecte de lichefiere a sebumului, prevenire a keratozei, suprimare uşoară a producţiei de sebum şi de regenerare. Mai mulţi autori au descris chiar efecte antibacteriene în legătură cu P. acnes. În practica dermatologică în special produsele cu vitamina A sau alte retinoide se aplică pentru tratarea hiperkeratozei. Acidul azelaic influenţează deasemenea procesul de cornificare în timp ce acidul salicilic are efecte keratolitice. Antibioticele aplicate local ca şi eritromicina sau tetraciclina de exemplu sunt folosite în cazul inflamaţiilor şi impiedică deasemenea creşterea de P. acnes. Peroxidul de benzoil are deasemenea rol de substanţă anti-bacteriană.

Un tratament hormonal pentru femei, cu progesteron cauzează suprimarea producţiei de sebum. Este recomandabil sa fie privită cu atenţie compoziţia cremelor de bază şi a produselor cosmetice folosite pentru a evita efectele contraproductive. În special emulsificatorii şi substanţele lipidice pot împiedica procesul de vindecare. Din ce în ce mai mult principiile DMS sunt aplicate în produsele dermatologice şi în preparatele individuale făcute în farmacii deoarece compoziţia acestora şi structura sunt similare pielii (DMS = Derma Membrane Structure). O serie de agenţi activi farmaceutici sunt deasemenea aplicaţi sistematic. O curăţare cu grijă a focarelor de acnee trebuie să acompanieze tratamentul. Peelingurile pot fi deasemenea de mare ajutor în această privinţă deoarece acestea facilitează deschiderea foliculilor. Un masaj uşor în combinţie cu un peeling ajută la decongestionarea glandelor sebacee. Însă numai personalul cu experienţă şi foarte bine pregătit ar trebui să scoată manual comedoamele prin aplicarea de uşoară presiune. Condiţile de igienă optimă şi o curăţare competentă sunt foarte importante. Tratamentul individualizat însă depinde de simptomele specifice ale acneei. O cooperare stânsă între dermatolog şi cosmetician este de obicei indinspensabilă pentru a avea cele mai bune rezultate.

Tratamentul cosmetic

În institutele de înfrumuseţare tratamentul acneei începe laVapozon (aburi fierbinţi) ce cauzează dilatarea porilor astfel că urmatoarea etapă de terapie manuală(extracţie) se poate desfăşura foarte uşor. Majoritatea dispozitivelor Vapozon oferă posibilitatea cosmeticianului să lucreze cu uleiuri esenţiale ca şi levănţica sau alte uleiuri ce au efect de calmare şi de generare a stării de bine. Deoarece starea mentală joacă deasemenea un rol important în problemele pielii, o atmosferă relaxantă poate fi de mare ajutor. Pentru formele de acnee ca şi acneea cu comedoame care nu va dezvolta inflamaţii majore şi pustule, un peeling uşor este recomandabil după tratamentul la Vapozon, lucru care va avea o influenţă preventivă în formarea de noi comedoame dacă este aplicat cu regularitate. Este recomandabil să se aleagă produse pentru peeling care au deja efecte de îngrijire a pielii şi în acelaşi timp nu conţin substanţe comedogence, uleiuri minerale sau emulsificatori.

Cicatricele minore acneice şi tulburările majore de cornificare pot fi tratate prin aplicarea de mijloace de dermoabraziune electrice. În practica dermatologică cicatricele permanente pot fi abordate prin tehnici de dermoabraziune, kriopeeling sau tehnici injectabile (cicatricele în formă de coş). Peelingurile mecanice şi masajul ar trebui evitate în cazul manifestărilor inflamatorii ca şi acneea papulopustuloasă pentru a evita o suprainfectare adiţională. În loc de masaj este recomandabil să se aplice drenajul limfatic manual. O mască anti-inflamatorie cu efect de calmare va completa tratamentul acneei în institutele de înfrumuseţare. Sistemul de produse modular oferă o varietate de posibilităţi pentru adaptarea individuală la diferitele forme de acnee. Agenţii activi concentraţi se pot combina cu creme de bază ce sunt adaptate conţinutului de sebum al pielii. Agenţii activi concentraţi ca şi D-pantenolul, aloe vera şi acidul hialuronic calmează pielea şi reduc roşeaţa pielii ce rezultă în urma tratamentului.

În cazul tulburărilor majore de cornificare, milia şi cicatrici se recomandă o combinaţie de crema de bază DMS cu cu conţinut scăzut de lipide, vitamina A nanoparticule şi liposomi concentrat. Măştile de argilă se pot folosi deasemenea în cazul seboreei oleosa. În contrast cu crema de bază această mască se va îndepărta complet după aproximativ 20 de minute. În cazul diagnosticării cu orice fel de inflamaţie, masca nu trebuie lăsată să se usuce. În acest caz, masca trebuie să fie acoperită cu comprese umede. Pentru tratamentul acneei tarda ce se poate dezvolta în jurul vârstei de 30 de ani (vezi mai sus) şi care este foate persistentă şi provoacă o suprafaţă a pielii cu scuame şi tensiune superficială, măştile şi loţiunile ce conţin nanoparticule s-au dovedit de mare succes. Nanoparticulele ce conţin fosfatidilcoline naturale şi combinate cu acid linoleic compensează deficienţele ce sunt caracteristice pentru acest tip de acnee. Faţă de liposomi, nanoparticulele conţin deasemenea cantităţi mai mari de substanţe lipidice, o caracteristică ce se potriveşte de minune nevoilor pielii de peste 30 de ani. Este esenţial să se evite uleiurile minerale deoarece acestea pot avea proprietăţi comedogenice pe lângă efectele lor ocluzive.

Recomandări adiţionale

Când se curăţă, pielea afectată de acnee ar trebui luat în vedere ( în special pentru aplicarea de acasă) ca trebuie folosiţi agenţi de curăţare fară substanţe de re-îngrăşare deoarece acestea pot avea efecte contraproductive. Pe lângă gelurile de curăţare şi loţiunile liposomale s-au dovedit de succes deoarece acestea transportă acidul linoleic în piele având efectele enumerate mai sus. Trebuie adăugat faptul că fosfatidilcolinele din liposomi au influenţe pozitive şi asupra cicatricelor, cicatricele existente se înmoaie considerabil. Uscarea suprafeţii pielii datoriă tratamentului dermatologic cu peroxid benzoil sau retinoide poate fi evitată prin folosirea unei creme DMS uşoare.

Acidul hialuronic este un agent activ foarte cunsocut si este de neimaginat, îngrijirea de bază a pielii, a ridurilor şi a sindromului ochilor uscaţi fără ajutorul său.

Acidul hialuronic este un biopolimer natural asemănător zahărului din corpul uman ce se găseşte în mod alternativ sub formă de acid D-glucoronic şi N-acetil –D-glucosamine.

Acidul hialuronic este o componentă esenţială a corpului vitros, lubrefiant al articulaţiilor şi un element semnificativ a matricei extracelulare şi al ţesutului conjunctiv al pielii. Din punct de vedere cantitativ, pielea conţine cea mai mare cantitate de acest agent activ. Termenul de acid hialuronic provine din cuvântul grecesc,,vireous’’ şi se refera la faptul că se găseşte în corpul vitros al ochiului uman.

Dacă acidul hialuronic este prezent într-un context cosmetic atunci aproape exclusiv este vorba de hialuronat de sodiu.

Reţine cantităţi enorme de apă

Acidul hialuronic poate reţine cantităţi vaste de apă. Cu toate acestea există păreri diferite referitoare la cantitaţile reale de apă reţinute de diferite produse de pe piaţă. O asemănare excelentă este dată de popularul desert – jeleu - care se bazează pe o substanţă asemănătoare numită xanthan. Este necesară doar o cantitate foarte mică de pudră pentru a produce cantităţi mari de gel întărit. Datorita capacităţii de a reţine cantităţi mari de apă gelul este interesant din punct de vedere al folosirii în cosmetică. În plus există o calitate suplimentară ce conferă un plus faţă de polizaharide: acidul hialuronic creeaza la suprafaţa pielii o peliculă ce rămâne pe suprafaţa pielii faţă de polizaharidele modificate ca şi carboximetil celuloza sau hidroximetil celuloza, etc. care se crapă ca şi foile de pergament dupa ce apa din preparat s-a evaporat. De aceea poate fi folosit în formă pură ca şi agent activ concentrat.

O indicaţie dermatologică interesantă este şi în sindromul ochilor uscaţi. Folosindu-ne de avantajul de reţinere a apei al acidului hialuronic se folosesc soluţii ce il conţin şi se pulverizează pe ochii inchişi pentru a împiedica apariţia simptomelor tipice de ochi înroşiţi şi inflamaţii cauzate de încăperile cu umiditate scăzută şi unei insuficienţe a secreţiei lacrimale.Deasemenea combinaţiile cu liposomi s-au dovedit de mare succes în atingerea acestui scop.

Îndepărtarea ridurilor

Acidul hialuronic se combină cu cheratina pielii cu ajutorul punţilor de hidrogen în aşa fel încât apa ce se evaporă lasă o uşoară tensiune la suprafaţa pielii ce face sa dispară riduri minore. Un efect adiţional este o uşoară umplere a bazei ridurilor. De aici acidul hialuronic a ajuns sa fie integrat în produsele anti-aging. Vorbind despre xantan: combinaţiile de acid hialuronic şi xantan se completează perfect una pe cealaltă. Legăturile apoase şi efectul de umplere au devansat injecţiile anti rid şi marirea de buze. Astăzi, terapia cosmetică şi dermatologia estetică folosesc acid hialuronic produs prin biotehnologie iar vremurile când acesta era obţinut din creasta de cocoş sunt de mult apuse.

Parţi procentuale - nu sunt neapărat comparabile

Dacă soluţiile cu acid hialuronic (gel) sunt deshidratate prin îngheţare uscată se obţine o materie albă şi sub formă de pudră ce tinde să atragă apa, sau dacă folosim alt termen, este higroscopică. Comerţul face publicitate unor produse cu conţinut mare de acid hialuronic şi în acest context adevărul este de multe ori uşor alterat. Astfel se pot găsi concentraţii de acid hialuronic de 10-20% în diferite produse. Consumatorul nu ar trebui să cumpere produsul în funcţie de aceste procente de continut de acid hialuronic gel sau cu alte cuvinte de acid hialuronic plus apă. Gelurile conţin în general nu mai mult de 1% de materie uscată care prin traducere înseamnă o concentraţie de acid hialuronic de 0,1 respectiv 0,2% şi nu 10-20% aşa cum apare în reclama produsului. Aceste jonglerii ale cantităţilor sunt foarte populare şi în rândul concentraţiilor de extracte.

Comportamentul higroscopic al substanţelor pure determină deasemenea susceptibilitatea lor către microorganismele ce depind de prezenţa apei. De aici, nevoia de a fi stocate în containere foarte bine închise.

Penetrează pielea?

Acidul hialuronic se gaseşte în diferite mase molare. Un indiciu ar putea fi aici masa molară de 1,000,000 Dalton (corespondent al 1,000,000 g/mol). Este susţinut în mod frecvent că acidul hialuronic cu masa moleculară mai mică poate penetra mai uşor în piele şi acidul hialuronic cu masă moleculară mai mare nu poate penetra de loc. În acest context este folosit termenul de acid hialuronic monomer. Dar putem sa afirmăm cu certitudine că aplicaţiile externe de acid hialuronic sub formă de gel sau creme nu vor ajunge la stratul corneum deficitar. Si să nu mai vorbim că nu pot să treacă de bariera naturală de protecţie a pielii intactă. Energia mecanică sub formă de ultrasunete poate susţine ancorarea acestuia în cheratina pielii. Pe de altă parte totuşi s-a observat că aplicaţiile cu ultrasunete duc la formarea unor lanţuri fragmentate de substanţă. O penetrare a substanţelor cu o masă molară mică, ca de exemplu mai mică de 25,00 g/mol nu mai este exclusă. Fragmente de acid hialuronic cu masă molară mică sunt deasemenea eliberate ca transportori în caz de inflamaţii.

Interlinkarea – când este rezonabilă?

Dezavantajul folosirii acidului hialuronic este faptul ca poate fi indepărtat cu foarte mare uşurinţă în timpul procesului de spălare şi de aceea trbuie să fie reaplicat de multe ori. Procesul de degradare enzimatică al materialului folosit în injecţiile anti rid este vazut deasemenea ca un dezavantaj. Pentru a elimina aceşti factori negativi structura chimică a acidului hialuronic a fost modificată de nenumărate ori. Diferitele componente ale acidului hialuronic sunt legate înre ele prin eterificarea grupărilor libere de hidroxil(OH) şi esterificarea grupurilor carboxil (COOH) cu substanţe polifuncţionale ce formează o punte artificială între diferitele componente. Deasemenea poate fi observată deacetilarea grupului N-acetil-D-glucosamine urmată de condensarea cu aldehidele interlinkate şi acid carboxilic. Crosslinkarea (în cruce) sau dubla crosslinkare poate fi o procedură utilă de rezolvare a degradării enzimatice a injecţiilor anti rid cu toate că ingrijirea externă nu este o idee bună deoarece capacitatea de absorbţie a apei este periclitată datorită faptului că numărul de grupuri polare disponibile este scăzut. S-a raportat însă că toleranţa acestor produse interlinkate este excelentă.

Sub formă de microparticule

O alternativă următoare este să se combine acidul hialuronic cu o matrice de 2-(dietilaminoetil)-dextran care este o dextrină modificată chimic cunoscută ca sephadex DEAE A25, hypromellose de ex. o celuloză modificată chimic (methyl-hydroxyprpylcellulose) şi este crosslinkată cu acid hialuronic. Microparticulele ce rezultă deasemenea par să fie sigure pentru a nu provoca iritaţii şi inflamaţii pe termen lung de folosire. Combinaţia se presupune că are o durată de viaţă a învelişului mai mare decât acidul hialuronic normal deoarece este mai puţin susceptibilă degradării de către hialuronidază. În industria de marketing şi publicitate este deasemenea descris cu termenul de acid hialuronic „hyper twisted”.

Combinaţiile cu laser

Soluţiile de acid hialuronic modificate termic ( >sau= de 100 grade celsius) şi tensiunea mecanică ca de exemplu omogenizarea cu presiune crescută şi aplicaţiile cu ultrasunete, ceea ce inseamnă că aceste soluţii vor avea fluiditate crescută şi vor conţine din ce in ce mai multe lanţuri fragmentate scurte, vor penetra mai uşor în stratul cornos, aşa cum este descris mai sus. Au un singur dezavantaj, acela al scăderii capacităţii de absorbţie a apei. Într-o aplicaţie patentată ce descrie procesul deja cunoscut este menţinută capacitatea acestor fragmente de a reapărea cu structura de polimer cu lanţ lung de acid hialuronic după aplicaţia lor pe piele (prin masaj) şi penetrarea cu ajutorul terapiei cu lumină laser infraroşie rece. Până astăzi însă nu s-a putut dovedi acest lucru.

Stimularea producerii naturale

Următoarele alternative interesante aplicării externe a acidului hialuronic sunt in progres:

- o stimulare exogenică a sintezei de acid hialuronic în piele

- inhibarea enzimelor ce degradează acidul hialuronic (hialuronidaze)

Penetrarea agenţilor activi adecvaţi este mai uşoară şi mai elegantă decât penetrarea produselor ce conţin acid hialuronic. Fiind bazat pe principiile de corneoterapie stratul cornos este pregatit pentru trecerea agenţilor activi cu lipozomi şi nanoparticule şi este apoi recondiţionat cu ajutorul unor creme adecvate barierei de protectie naturale a pielii. Avantajuul acestei tehnici este că efectul poate începe exact în locul unde este nevoie.

Formarea de acid hialuronic poate fi stimulată cu extract de boabe de soia de exemplu care este bogat în fitohormoni (isoflavone) ca şi în saponine. Alternativ o combinaţie de liposomi de extract de ,,red clover’’ (fitohormoni) şi extract de ruscus poate fi folosită. Extractul de ruscus conţine saponine ruscine şi ruscoside ca şi agliconi ( agenţi glicosidici fără partea de zahar) ruscogenin respectiv neo ruscogenin. Produse adecvate pentru ochi şi riduri pot conţine deasemenea acid hialuronic cu eficacitate de suprafaţă.

Inhibarea degradării

Multe substanţe cu substanţă asemănătoare polizaharidelor ca şi acidul hialuronic au efecte de inhibare asupra degradării acidului hialuronic. Printre ele sunt heparina si pectinele vegetale ce formează deasemenea un gel ca şi acidul hialuronic şi pot fi folosiţi ca şi aditivi, de exemplu în producţia de marmeladă. Una din cele mai populare substanţe este pectina conţinută în mere. Acizii alginici de fucofita aparţin deasemenea acestei categorii. Ar trebui deasemenea menţionat că derivaţii din aceste polizaharide au acelaşi comportament nefavorabil de penetrare ca şi acidul hialuronic însuşi.

În antiteză totuşi, saponinele(vezi mai sus) ca şi acidul gliciretic, glicirizin şi aescin (obţinut din extractul de castane) au rezultate mai bune. Până acum însă efectul lor nu a putut fi dovedit decât în vitro. Acelaşi lucru fiind valabil şi pentru flavonoidele menţionate mai sus.

Un fenomen neplăcut: mâncărimile de nesuportat împreună cu eritemul. Fie că se datorează muşcăturii unei insecte, fie datorită contactului cu anumite plante, nevoia de a te scărpina este foarte neplăcută, cu atât mai mult în timpul nopţii sau în public şi se poate datora şi igienei precare sau unor paraziţi. Ocazional pielea este iritată dar iritaţia nu poate fi localizată iar scărpinatul nu aduce nici o alinare. Următorul articol se referă la cauzele şi remediile cosmetice ale acestei probleme.

Câteva fire de păr, scame sau o insectă pe piele, o uşoară tensiune datorată pielii uscate sau chiar ideea de mâncărime în timpul unei nopţi nedormite declanşează aproape automat scărpinatul. Iritaţiile datorate unei cauze fizice sau fziologice ne însoţesc la fiecare mişcare. Dar este un lucru interesant faptul că aceste iritaţii sunt transmise ca un semnal altor oameni dacă se vorbeşte despre acestea sau dacă cineva vede o alta persoană scărpinându-se. Poate fi un reflex arhaic de apărare împotriva paraziţilor ca păduchi, căpuşe şi pureci.

Problema apare dacă pielea dezvoltă vezicule ce produc mâncărimi (urticarie) datorită influenţelor externe, Contactul cu firele de păr care nu sunt legate deranjează şi cauzează mâncărimi datorită transferului biogenic de amine histamine şi serotonină împreună cu acid formic şi acetilcolină. Reacţii similare pot fi observate după contactul cu meduzele din oceane. Histaminele naturale ale corpului sunt eliberate după muşcături de insecte, infectări cu paraziţi şi reacţii alergice ale pielii sub acţiunea unor substanţe străine. Substanţele ingerate oral pot cauza apariţia de pustule şi vezicule ce provoacă prurit pe întreaga suprafaţă a corpului. Agenţi farmaceutici dar şi mâncăruri, începând cu mirodenii şi ierburi până la vinul roşu pot aparţine acestei categorii, lucru care depinde de sensibilitatea individuală a persoanei. Varicela sau alte infecţii pot cauza apariţia unor pustule ce provoacă mâncărimi foarte enervante pentru persoana în cauză. Uneori chiar şi un stres personal poate declanşa pe fond nervos reacţia de scărpinare ca de exemplu în spatele urechilor, lucru similar cu gestul constant de a lua o ţigară.

Dacă produsele cosmetice cauzează mâncărimi ale pielii se pune frecvent întrebarea folosirii ingredientelor iritante ca de exemplu tensidele care au efect de indepărtare a grăsimilor de pe piele şi prin urmare duc la formarea de piele uscată după duş. Pe lângă acestea ar trebui menţionate reacţii alergice la uleiuri esenţiale, extracte şi conservanţi.

Problemele pielii, ca de exemplu acneea inflamatorie, neurodermatita şi psoriazisul ca şi tulburările barierei naturale de protecţie a pielii, tulburările de cornificare, arsurile solare şi reacţia pielii la propria transpiraţie sunt foarte răspândite. Simptomul ce acompaniază aceste probleme este pruritul, în special în zonele unde pielea şi-a modificat aspectul. Reacţiile sunt intensificate de purtarea de haine necorespunzătoare sau de folosirea de produse cosmetice inadecvate în acest context sau care nu se potrivesc nevoilor individuale ale persoanei în cauză sau pur şi simplu sunt de o calitate îndoielnică.

Identificarea declanşatorilor

Pe lângă analiza precisă şi temeinică a pielii este nevoie de multă atenţie şi spirit practic pentru a identifica cauzele individuale. În mod frecvent este şi o problemă psihică. Cu cât indivizii afectaţi se concentrează pe problema mâncărimii, cu atât mai mult sistemul lor nervos le joacă feste. Aceştia aparţin grupului de clienţi cel mai dificil al institutelor de cosmetică şi au nevoie mai degrabă de o consultaţie sensibilă şi convingătoare. În cele mai multe cazuri aceştia au trecut deja printr-o odisee a diagnosticelor şi au încercat un număr infinit de produse. Pe lângă aceasta, din când în când se pot produce iritaţii spontane la produse sau tratamente de înfrumuseţare în practica zilnică ceea ce înseamnă ca o cosmeticiană ar trebui să se informeze cât mai mult despre subiectul în cauză pentru a fi pregătită pentru asemenea cazuri. Pe de altă parte însă se poate presupune ca în urma unui tratament de succes clienţii afectaţi de iritaţii se vor număra printre cei mai buni agenţi publicitari. Chiar dacă cosmetica poate doar să susţină tratamentul, potenţialul corneoterapiei şi al terapiei preventive nu ar trebui subestimat.

Un tratament bine ales

Cu excepţia cazurilor în care cauza este de natură psihică, mancărimea este un semn al unei bariere de pretecţie a pielii foarte sensibilă şi deranjate. De aceea tratamentul se concentrează pe obţinerea unei barierea naturale sănătoase. Urmând acest concept, iritaţiile locale ce implică apariţia de comedoame (acnee), neurodermatită (infecţii datorate scărpinatului) şi psoriazis (piele hiperactivă) sunt tratate şi prevenite cu agenţi activi adecvaţi

Pielea uscată şi tensionată permanent este legată deasemenea de probleme ale barierei naturale de protectie a pielii. În acest caz factorul de hidratare natural (NMF) al pielii trebuie sa fie suplimentat cu amino acizi din creme cu conţinut crescut de lipide care nu conţin emulsificatori, parfum sau conservanţi. O alinare pe termen lung se poate obţine prin reducerea frecvenţei curăţării, a băilor şi prin folosirea de produse de curăţare ce nu fac spumă. Pentru a evita efectul contraproductiv de umflare a pielii este bine să se evite folosirea apei cu temperaturi ridicate şi deasemenea trebuie scurtat la minim timpul petrecut la duş. Apa foarte dură şi umiditatea scăzută reprezinta adevărate probleme, cu toate că umiditatea poate fi crescută prin scăderea temperaturii camerei în timpul sezonului rece. Foarte frecvent este trecut cu vederea şi impactul pe care îl au hainele asupra pielii: uşoare, ce alunecă şi sunt confortabile pot avea efecte pozitive nu numai ziua dar şi în timpul nopţii. O alternativă ar putea fi chiar sa nu mai dormim în pijama.

Infecţiile cu fungi ce provoacă mâncărimi ale pielii picioarelor şi în regiunea pubiană se datorează unei igiene personale excesive, unui micro climat în permanenţă umed sau transpiraţiei abundente. Acelaşi lucru se aplică şi infecţiilor fungice ale scalpului ce pot fi diagnosticate prin observarea scuamelor ce rămân pe scalp. Aceste infecţii pot perfora bariera naturală de protecţie a pielii astfel încât este important abordarea unui tratament pe termen lung de regenerare a pielii dupa tratamentul cu antibiotice. Produsele adecvate aici sunt cremele cu structură asemănătoare pielii ce conţin D-pantenol şi vitaminele A, C şi E. Această strategie de îngrijire a pielii ce are ca scop regenerarea acesteia s-a dovedit de succes şi în tratarea cicatricelor proaspete ce provoacă mâncărimi.

Pielea atopică (neurodermatită) este deja o problemă avansata a barierei de protecţie. Pe lângă substanţele de îngrijire folosite pentru regenerarea barierei de protecţie naturale a pielii se folosesc creme cu conţinut crescut de lipide şi agenţi activi antiinflamatori ca uleiul de luminiţa nopţii, uleiul de seminţe de in şi extractul de boswelia. Avantajul folosirii acestor agenţi este că aduc pielii substanţe lipide şi evită efectele secundare nefiziologice provocate de uleiurile de parafină. Ureea reduce mâncărimea. Este recomandabil folosirea de oleogeluri fară conţinut de apă dacă există o sensibilitate specifică la emulsii indicată prin dureri temporare după aplicaţie, lucru aplicabil şi în cazul pielii adolescenţilor.

Pentru muşcăturile de ţânţari se poate folosi un amestec de creme cu nanoparticule de primule şi uree ce produc o alinare la câteva minute după muşcătură.

Pielea afectată de psoriazis poate fi tratată în acelaşi mod dar cantitatea de lipide conţinută de cremă ar trebui adaptată nevoilor individuale. Complementar se pot folosi deasemenea loţiuni ce conţin acid fumaric ce se poate aplica după curăţare. De fapt acestea sunt produse fără grăsimi. Amestecurile adecvate pentru pielea atopică sunt loţiunile ce susţin bariera de protecţie naturală a pielii.

Agenţii antiinflamatori sunt de ajutor în caz de acnee. În gazul tenului gras este recomandat să se evite folosirea totală a cremelor şi doar să se aplice direct agenţii activi puri. În timp ce pielea îşi revine după inflamaţii şi eflorescenţe încet, încet va dispărea şi mâncărimea şi mai ales nevoia de scărpinat. Cauza tulburărilor de cornificare poate fi tratată cu acid linoleic cu condiţia ca acesta să fie combinat cu substanţe carrier asemănătoare fosfatidilcolinelor naturale. De ajutor în acest caz este şi acidul salicilic ce are efecte keratolitice şi anti-prurit.

Dermatita de contact iritativă ca de exemplu dermatita cauzată de scutec după ce pielea a fost în mod constant iritată de substanţe externe în cadrul unui mediu umed. Dacă sistemul imunitar va răspunde acestei probleme, se va dezvolta dermatita de contact alergică. Prioritar în aceste cazuri îl are tot regenerarea barierei de protecţie a pielii. Substanţele astringente ca de exemplu produsele de ceai sau extractul de hamamelis sunt de mare ajutor în porţiunile unde pielea începe să se crape.

Erupţiile cutanate temporare vor dura doar câteva ore şi se pot observa pe antebraţe şi picioare după ce pielea a fost expusă la temperaturi scăzute. Acestea sunt acompaniate de senzaţia severă de mâncărime şi de puncte roşii pe suprafaţa pielii. Deşi sunt neplăcute, acestea nu au nevoie de tratament cosmetic. Protecţia cea mai bună în acest caz este folosirea unui pulovăr sau a unei bluze cu mâneci lungi. Pe de altă parte, temperatura crescută a pielii poate duce deasemenea la apariţia unei mâncărimi latente. Un remediu tradiţional poate fi de folos aici ca de exemplu duşurile alternative calde şi reci ca şi mijloc de acomodare la schimbările de temperatură. Capsaicina (chili) aplicata direct produce mâncarimi severe ce durează câteva ore, paracress (agentul anti rid) produce tresăriri uşoare ce durează câteva minute şi dupa acest efect, pielea tratată va rămâne complet insensibilă.

Gâdilări şi mâncărimi în jurul ochilor pot fi atribuite intoleranţei la folosirea lentilelor de contact, alergiei la fân (polen) sau unui deficit al lichidului lacrimal care este cunoscut sub numele de sindromul ochilor uscaţi şi poate fi tratat cu un sprai de liposomi ce conţin fosfatidilcoline şi prin aplicarea de acid hialuronic pe pleoapa închisă.

Si în ultimul rând paraziţii intestinali pot provoca mâncărimi în regiunea anală. Pe de altă parte tulburările perianale frecvente se datorează unei igiene exagerate. Mâncărimea implicată poate deveni chiar durere dacă se aplică presiune pe termen lung. Cremele ce ajută barierea de protecţie a pielii sunt de ajutor în acest caz.

Ca un principiu procedurile de tratament ar trebui reduse la minim pentru evitarea iritaţiei adiţionale a pielii. Tratamentele abrazive (peelingurile şi microdermoabraziunea) ale indivizilor sensibili la mâncărimi ar trebui deasemenea limitate la minim. Pe lângă examinarea obiceiurilor alimentare deasemenea problemele metabolice ale ficatului şi glandei tiroide ca şi problemele rinichilor sau diabetul ar trebui sa fie luate în considerare pentru a găsi cauzele sensibilităţii individuale.

KOKO Kosmetikvertrieb GmbH & Co.KG KOKO GERMANIA si CENTRUL DE DERMATOCOSMETICA

DERMOCENTER DIN TIMISOARA

va invita sa participati la

CONFERINTA DERMAVIDUALS

cu participarea renumitului specialist Dr. med. Dipl.-Biochemist Hans-Ulrich Jabs, aflat pentru prima data in Romania

Evenimentul va avea loc la Hotel ROCO din Izvin in perioara 26.11.2010-28.11.2010 avind urmatoarea agenda:

Vineri 26.11.2010

Workshop interactiv :

Importanta tratamentului individual

Dermoanaliza

Exemple practice

Sambata 27.11.2010

Tratamente corneoterapeutice folosind produse Dermaviduals

Eficacitatea produselor Dermaviduals in diferite  afectiuni

Pauza de masa

Exemple practice

Interactiuni cu specialitati medicale

Cocktail

Duminica 28.11.2010

Dermaviduals si boli ale pielii

Discutii individuale

Tratamente personalizate

Inchiderea conferintei

Cocktail

Informatii si confirmari pe zile legate de agenda evenimentului

la telefon 025219178, 0728941299 :

www.dermocenter.ro

www.dermaviduals.ro

]]> http://www.dermaviduals.ro/blog/?feed=rss2&p=47 http://www.dermaviduals.ro/blog/?p=44 http://www.dermaviduals.ro/blog/?p=44#comments Mon, 19 Apr 2010 13:29:50 +0000 Carmen Condruc http://www.dermaviduals.ro/blog/?p=44

Ingrijirea adecvata a pielii

Folosirea laserului in tratamentele cosmetice si dermatologice a devenit din ce in ce mai populara in ultimii ani. Experienta a aratat ca pentru a avea rezultate optime este vital sa fie luate anumite masuri atat inainte cat si dupa tratamentul propriuzis cu laser.

Terapii ajutatoare pentru piele pot preveni si minimaliza efectele secundare sacaietoare si pot mari efectele acestor tratamente specifice cu laser. In acest context anumite criterii joaca un rol vital, lucruri ce vor fi discutate mai jos.

Dispozitivele laser ce sunt folosite pentru tratarea anomaliilor pielii si a efectelor imbatranirii se concentreaza pe distrugerea unor portiuni foarte mici de tesut pe portiuni specifice ale pielii. Ideea este sa se separe portiunile de piele invecinate si sa limiteze stresul termic al zonelor vizate de tratament. Pentru acest scop dispozitivele laser sunt folosite cu lungimi de unda ce corescpund cu tesuturile vizate. Ca si exemplu pot fi date hiperpigmentarile datorate varstei sau pistruii. Acestea sunt indepartate cu dispozitive ce au un spectru absorbant adaptat melaninei din piele. Portiunile de tesut ce contin melanina sunt apoi incalzite specific si distruse in timp ce zonele inconjuratoare ce contin mai putina melanina sunt in mare masura crutate. Dispozitivele mai noi sunt echipate cu gadgeturi pentru racorirea pielii.

Aplicatiile laser

Urmatoarele indicatii sunt in prim plan:

- Hemangiom

- Teleangiectazii

- Epilare

- Fibrom

- Hiperpigmentari –pete datorate varstei si pistrui

- Cicatrici inclusive cele datorate acneei, striuri

- Machiaj permanent

- Tatuaje

- Cuperoza

- Tulburari de cornificare

- Negi

Pe langa toate acestea, dispozitivele laser specifice echipate pentru indepartarea straturilor superficiale ale pielii sunt folosite ca o alternative la peelingurile chimice. Ideea de baza a acestei proceduri este sa reinnoiasca pielea si sa micsoreze ridurile.

Efecte secundare

Efectele secundare sunt de asteptat la toate tratamentele laser si in functie de dispozitivul folosit pot sa varieze foarte mult. Cel mai frecvent apare eritemul ce se poate vedea imediat dupa tratament. Imediat dupa pot aparea infectiile si inflamatiile ce intarzie procesul de vindecare.

Datorita tulburarilor barierei de protectie a pielii cauzate de procedura, pielea se deshidrateaza in aceste regiuni si melanina ce lipseste duce la o sensibilitate crescuta la radiatii. Rezultatul va fi o crestere a hiperpigmentarii pielii, daca aceasta regiune nu este protejata corespunzator de razele ultraviolete. Mai mult este important impiedicarea formarii de cicatrice. In acest context este important de stiut cand sa se inceapa tratamentul cosmetic si anume ce produse pot fi folosite (vezi mai jos). Principalele criterii pentru terapia ajutatoare sunt: calmarea, protectia solara si regenerarea pielii.

Daca incep sa apara cicatrice, atunci si hipo pigmentarea (zone albe sau mai luminoase) trebuie tratate separat de hiperpigmentare. Pot aparea deasemenea coji sau cruste ale pielii, dar acestea vor fi un fenomen temporar.

Atata timp cat pielea produce o substanta apoasa, tratamentul cosmetic ar trebui limitat doar la agenti activi fara grasimi. Imediat ce suprafata pielii s-a uscat, se pot folosi creme si make up. Inainte de tratamentul laser, trebuie evitate produsele cosmetice ce contin ulei de ceai verde, ulei de citrice (bergamia), ulei de sunatoare, vitamina A. Deasemenea trebuie stopata neaparat folosirea produselor de autobronzare, produse folosite pentru a minimiza contrastul cu hiperpigmentarile deoarece aceste produse pot absorbi lumina laser.

Sistemele IPL

Termenul laser este o abreviere (luminia amplificata prin stimularea emisiei de radiatii). Laserele emit numai o anumita lungime de unda sub forma de lumina monocromatica coerenta de mare intensitate. Acesta este motivul pentru care trebuie aleasa o anumita lungime de unda pentru indicatii specifice. Lucrurile stau diferit pentru sistemele IPL. IPL inseamna lumina intens pulsata. In acest caz intregul spectru al luminii este folosit, si daca este necesar sunt folosite anumite filtre de lumina. Lumina este pulsata, emite raze luminoase cu energie crescuta ce sunt folosite in special pentru epilare. Ca si aplicarile laser, si acest dispozitiv este echipat pentru a racori pielea care se incalzeste in timpul tratamentului. In anumite conditii IPL poate imbunatati structura pielii ca de ex. daca agenti activi concentrati sunt aplicati imediat inainte de tratament. In cazul tratamentul cu IPL-ului bidimensional agenti activi specifici sunt folositi astfel incat sunt activati in mod selectiv de energia termica. Pe de alta parte permeabilitatea tesutului pentru agentii activi va fi temporar crescuta. Componente antiinflamatoare si de calmare sunt cele mai indicate pentru acest scop. Daca ele vor fi combinate simultan cu acid hialuronic, efectele superficiale ale acidului hialuronic se vor adauga rezultand un excelent efect de calmare. Acizii de boswellia vor inhiba inflamatiile si in acelasi timp si metalo –proteinazele ce degradeaza structura de colagen.

Inainte de tratament

Pregatirea pentru epilarea cu laser este o masura foarte importanta ce nu trebuie trecuta cu vederea, aceaste marind capacitatea pielii de a se regenera. Acesta este motivul pentru care un tratament de intarire a pielii ar trebui sa fie facut cu cateva saptamani inainte de tratamentul laser. Produsele cu continut ridicat de fosfatidilcoline sunt cele mai adecvate pentru acest scop.

Lotiunile ce contin fosfatidilcoline sunt recomandate pentru toate tipurile de tratamente laser. Deoarece fosfatidilcolinele sunt substanta de baza pentru liposomi si nanoparticule fluide este foarte usor sa fie folosite pentru transportarea unor cantitati mici de vitamina C si derivatii acesteia in piele inainte de tratament. Acolo sunt hidrolizate enzimatic, eliberand vitamina C si impiedicand efectiv hiperpigmentarea indusa de radiatie. Acelasi efect este atins de catre liposomii ce incapsuleaza inhibitori ai tirizinazei, fiind obtinuti din plante. Un efect secundar practic al vitaminei C este acela ca stimuleaza sinteza de colagen, lucru foarte important pentru regenerarea pielii. Vitamina C pura sub forma de solutie, chiar si cele foarte concentrate nu sunt potrivite pentru aplicatiile laser. Din potriva, pot cauza iritatii si pete maronii. Nici nu este cazul sa amintim ca produsele ce au efecte contraproductive asupra regenerarii pielii ar trebui sa nu mai fie folosite cu mult timp inaintea tratamentului laser. Din aceasta categorie fac parte produsele forate grase si care sunt ocluzive. Pe de alta parte este recomandabil sa fie folosite produse ce sustin factorul natural de hidratare al pielii, sub forma de amino acizi.

Dupa tratament

Dupa tratament se recomanda sa fie folosite aceleasi produse ce erau folosite inainte de tratament. Acestea pot fi completate desigur cu vitamine ce sustin regenerarea pielii ca si vitamina A. Aceste produse vor fi de mare ajutor pentru a preveni formarea cicatricelor. Daca apare eritem intens sau chiar rani si zone umede, este indicat sa se foloseasca antiseptice pentru a preveni infectiile bacteriene. Numai dupa aceasta este permisa folosirea lotiunilor cosmetice ce contin agenti activi. Mai tarziu dupa ce zonele umede nu mai apar, se pot aplica produse ce contin grasimi. In acest caz este recomandat sa fie folosite produse cu un factor de protectie solar ridicat, deoarece bariera de protectie naturala lipseste sau este foarte slabita si nu va oferi astfel protectie impotriva radiatiilor solare. In acest context ar trebui mentionat ca hiperpigmentarile ce au fost tratate astfel pot reaparea. In functie de tratamentul specific cu laser, este recomandat sa se evite expunerea la soare si de asemenea saloanele de bronzat pentru cateva luni chiar. In cazuri izolate eritemul poate dura pana la cateva saptamani. Lotiunile ce se recomanda pentru pielea inrosita contin agenti ca D-pantenol, acid linoleic. Acidul hialuronic, aloe vera, alginate, xantan pot fi un remediu adecvat pentru ca previn uscarea frecventa a pielii de dupa tratamentele cu laser, acest lucru datorandu-se faptului ca formeaza la suprafata pielii o pelicula flexibila. Gelurile facute dupa aceste principii au un efect de racorire si elimina in mare parte mancarimile. Daca apar mancarimi severe, de mare ajutor sunt aplicatiile cu uree in doza scazuta si pudrele ce contin uree.

Dermoanaliza inseamna, diagnosticarea electronica corecta a pielii, adica determinarea

rapida si stiintific exacta a tipului de piele, cu ajutorul aparatelor Multi Skin Test Center.

Pielea este cel mai important organ, daca se ia in considerare atat marimea suprafetei sale cat si greutatea. In timp ce transmite stimuli pozitivi mediului pielea este supusa mai degraba unor influiente negative ale mediului inconjurator. Toamai de aceea trebuie sa acordam o foarte mare atentie ingrijirii pielii noastre.

Dermoanaliza stabileste parametrii de hidratare, grasime, pigmentare, elasticitate, pH,

pierderea de apa transepidermala (TEWAL ), temperaturii pielii. Dar in stabilirea tipului de piele , a tratementului si cremelor personalizate, programul de dermoanaliza tine cont ca nevoile pielii nu sunt intodeauna aceleasi si sunt dependente de mai multi factorii;

· . anotimpul-are o mare influienta asupra pielii ex; iarna pielea devine solicitata din cauza diferentelor de temperatura intre exterior si interior ,vant, radiatii solare scazute.Ca urmare echilibrul natural al pielii poate fi perturbat, prin distrugerea barierei de protectie naturale a pielii.

· varsta

· se tine seama de faptul ca clientii folosesc deja produse conventionale de pe piata cosmeticelor.

· stresul fizic si psihic, ex:transpiratie sau agitatia in timpul cumparaturilor

· conditiile de incapere- aceste conditii nu sunt constante, cele de interior difera foarte des de cele din exterior. Pielea reactioneza cu mediul inconjurator, in mod special cu temperatura si umiditatea aerului.Temperaturile ridicate si umiditatea mare a aerului provoaca o crestere a umiditatii pielii.

· soarele, climatizarea excesiva , poluarea aerului- sunt factori importani in viata de zi cu zi deoarece sub influienta lor pielea se usuca foarte tare si o piele uscata produce riduri.

· conditiile stricte de igiena personala

· alimentatia

· stilul de viata

· conditiile la locul de munca

· in momentul inceperii dermoanalizei, fata trebuie sa fie curatata cu 2 ore inainte (deoarece pielea are nevoie de 2 ore pentru a reface grasimea pe care o scoatem din piele in momentul spalarii)

Deci tinand cont de toate acestea se determina tipul de piele. Urmatorul pas in dermoanaliza este emiterea de retete de crème personalizate, tratamente pesonalizate,

produse de curatare si ingrijire, produse speciale functie de problemele dermatologice

ale pielii, suplimente alimentare.

In viata cotidiana contactul vizual, cu siguranta este  cea mai importanta metoda de comunicare astfel fiind si motivul pentru care ingrijirea ochilor joaca un rol major in tratamentul cosmetic facial. O aparenta proaspata si neteda, pentru suparafata ochilor este un element semnificativ al barbatilor pentru atractia feminina. Primele lini fine care se adancesc sunt  intalnite in jurul ochilor.  Ridurile fine sunt cauzate de frecventele expresiii faciale, rezuland o pilele urata in jurul ochilor.

Alte descoperiri ale impefectiunii pieli,  comedoame, mielita, petele negre si slaba elasticitate a linilor din jurul ochilor.

Influenta nociva

In afara de procesul natural al varstei, exista o serie de elemente aditionale legate de factori comportamentali, durata somnului, ore obositoare la serviciu in fata pc-ului, expunerea intensiva la soare si ageni toxici precum nicotina, au un efect semnificativ asupra ochilor. Este o regula, toti factori nocivi mentionati mai sus, au o influenta majora si doar o parte pot fi combatuti cu tratamente cosmetice adecvate si agenti  activi. Acesat  rezultat specific poate fi discutat pe parcursul tratamentului cosmetic.

Pielea din jurul ochilor este flexibila, proaspata, permeabila si sensibila dar ridurile pot conduce spre o slaba elasticitate si deshidratare. In acest caz alimentatia este un aspect important.    O insuficenta in echilibrul apei din organism devine vizibila. Pe cealalata parte, hidratarea creaza un echilibru din  care oricum nu se pierde foarte mult daca umiditatea endogena nu este pierduta.

Aseasta operatiune nu se face fara a se sti tipul de cosmetice potrivit pentru suparafata ochilor. Mai presus de orice, membrana muschilor oculari este foarte sensibila.  Contacte fizice si chimice minore cu diferite particule, precum clorul din  bazine, ceapa in bucatarie sau solventi aerosolului provoaca iritatii, lacrimari si roseli.

Anumite substante  nu sunt tolerate

Ochi pot reactiona sensibil la anumite incredinente de exemplu emulgatori si parfumuri. Astfel uleiurile spray precum i.e. isopropyl myristate (IPM) adauga emulsie pentru a imbunatati sprayul pentru ingrijirea ochilor. Aceeasi aplicatie pentru uleiurile esentiale si pentru comcentratia acoolului superior (>10 %). Pentru ca mucoasa membranei oculare are un istoric cunoscut, ea reactioneaza la influenta hypertonicului. Daca  in faza apoasa in O/W emulsia contine o cantiatate de substante solubile in apa, sunt recomandate aplicatii rare cu crema.

In caz de piele sensibila, apar roseli si scurgeri ale ochilor, daca produsul este aplicat prea aproape de suprafata membranei. Aplicarea unor seri de emulsi in multe cazui poate fi usturatoare. Tensinele, ar putea determina relativitatea, frecvent utilizate in cremele de baie si sampoane, cunoscute pentru efectele negative. In Decretul European de Cosmetica si asadar in produsele medicale, autoritatea legislativa interzice o serie de substante ce sunt folosite in jurul ochilor. Cateva din ele contin avertizari precum e.g. prezervtivi clorura de argint si clorura de benzalcoli. In substantele sigure data ambalarii este documentata, daca componentele specifice sunt potentiali iritatori sau nu.

In general in combaterea iritarii, informatiile despre pragul concentratiei, avand in vedere continutul substantelor determina un rezultat critic. Cu toate acestea poate fi considerat ca evaporarea apei din contintul prosusului este de aprosimativ 50% sau in geluri mai mult de 90%, rezultand o substanta de concentratie ridicata. Dupa cum suprafata din jurul ochilor este foarte sensibila, pragul iritarii poate fi depasit..

Pilelea din jurul ochilor necesita o baza adecvata de ingriire in general cu agenti activi. Avand in vedere baza ingrijiri corecte in balanta cu lipidele reparatori ale fetei si substantele din bariera de protectie a pielii (ceramide si co) si NMF (factori hidratanti naturali) agentii activi sunt divizati in doua grupe. In prima grupa sunt activi cu efect pe termen lung cu utilizare preventiva si  pentru usoare decojiri ale pielii. A doua grupa are efecte imediate, dupa degradare sau  ridare.

Crearea unei baze adecvata de ingrijire .

Agenti activi in sistemul trasportului manifesta miscari de ridicare, astfel incat in termenii de publicitate intodeauna ei pot fi cu un istoric bun in companie. In afara de cateva utilizari lungi este o miscare rapida de detaliu, normal in ultimul trimestru al anului. Baza de ingrijire produsa in comparatie cu traiul in intuneric. Cu toate acestea, A. Klibman’s a studiat corneoterapia aratand ca este ultima ca importanta intre agenti activi. Corneoterapia este in stare sa demonstreze echilibrul in problemele clinice ale  pieli care au putut fi realizate pana acum apeland doar la ajutorul agentilor farmaceutici si neavand efecte negative. Ultimele studi dermarmatologice studiaza structura membraneii dermei (DMS) fara emulgatori aratand rezultatele similare. In combinatie cu preparatele specifice fara apa precum uleiuri gel care sunt perfecte pentru prevenirea pe tremen lung a ridurilor zonei din jurul ochilor

Ajutoare folosite in problemele ochilor…

Va urma…

Daca comparam diferite zone ale pielii corpului nostru realizam ca pielea buzelor este destul de subtire. Putinele straturi ale barierei permit vaselor de sange sa straluceasca - motivul culorii rosii a buzelor noastre. Datorita numarului mare de terminatii nervoase, pielea buzelor este foarte sensibila si se incadreaza in zonele erogene ale corpului nostru. Acolo nu sunt nici glande sebacee, nici gland sudoripare si in contrast cu restul pielii, buzele nu au par. Acesta este motivul pentru care pielea buzelor se deshidrateaza usor si se crapa. Prin urmare, ingrijirea buzelor ar trebui sa se concentreze pe integritatea si regenerarea putinelor straturi ale barierei.

Obiectivul principal: regenerarea

Conceptele traditionale de ingrijire a buzelor sunt mai degraba contradictorii la ideea de recuperare a pielii. Ele sunt dominate de hidrocarburi minerali si sintetici care protejeaza buzele impotriva deshidratarii atunci cand se aplica, cu toate acestea dupa o anumita perioada buzele se obisnuiesc cu aplicarea acestora, singurul efect este ca simptomele buzelor uscate raman aceleasi, chiar dimpotriva: functia de recuperare naturala a pielii incetineste treptat si se formeaza din ce in ce mai putine substante ale barierei naturale. Un sondaj pe baza acestui proces natural, intitulat “Uleiuri si lipide in produsele cosmetice - Mama Natura contra industriei petrochimice?”, a fost publicat recent in revista BEAUTY FORUM (03/2008). Un alt motiv de a critica preparatele cu hidrocarburi este acela ca un mare procent din produsele de ingrijire a buzelor, in special rujurile, este inghitit neintentionat. Intrebarea daca inghitirea involuntara a hidrocarburilor reprezinta un risc pentru sanatatea umana nu a fost inca clarificata pe deplin.

Creme pentru buze si Oleogeluri

Toleranta si mai ales efectele pe termen lung ale produselor de ingrijire a buzelor sunt destul de importante. Daca produsele sunt de origine naturala sau sintetica, joaca mai degraba un rol minor. Punctul central este ca ele sunt fiziologice. Pe langa hidrocarburi, si substantele suplimentare, cum ar fi, uleiurile de siliciu, conservantii (potential alergenic) si emulsifiantii (efectul de spalare), trebuie luate in considerare dintr-o perspectiva critica. Multe produse non-apoase nu vor implica probleme cu ultimele doua categorii de substante, deoarece produsele care nu contin apa nu necesita nici conservanti, nici emulsifianti. Uleiurile minerale si silicoanele sunt inca incluse in multe produse. Ele sunt responsabile pentru efectele de netezire si confera un aspect stralucitor buzelor. Produsele alternative contin trigliceride vegetale sau sintetice, care pot fi metabolizate de corpul uman la fel ca uleiul de gatit. Avantajul ca acestea poti fi absorbite de bariera pielii, poate fi vazut totusi si ca un dezavantaj: crema trebuie reaplicata din nou si din nou. Un compromis in acest caz sunt ceara vegetala semi-solida si uleiurile pe baza de ceara, ca untul de Shea si uleiul de Jojoba, dar de asemenea, uleiuri vegetale hidrogenate, cum ar fi untul de masline (fabricat din ulei de masline). Ele sunt fixate pe suprafata buzelor cu ajutorul uleiului de ricin sau a stearatului trihidroxic, care practic corespunde uleiului de ricin hidrogenat. Compusii de substante care contin ulei de ricin pot de asemenea lega pigmenti; ei sunt componente potrivite pentru creme de buze nuantate si, prin urmare, ofera o alternativa pentru rujuri. Frecvent, saruri de acizi grasi, ca de exemplu stearat de zinc si stearat de magneziu, sunt folosite pentru a ingrosa variatii non-apoase (oleogeluri), cu toate acestea, uneori sunt necesare cantitati mici de apa, pentru a obtine o anumita consistenta. Versiuni fara pigmenti pot fi folosite pentru o protectie a buzelor pe termen lung, daca este adaugata fosfatidilcolina. Un efect pozitiv este ca fosfatidilcolina ofera atat colina pentru protejarea pielii, cat si acid linoleic care este necesar pentru sinteza ceramidei I active a barierei si care este, de asemenea, transportat de fosfatidilcolina. Ca efect negativ poate fi declarat ca fosfatidilcolina accelereaza absorbtia substantelor lipidice.

Luciul de buze pentru un aspect stralucitor

Pe langa efectul de ingrasare a buzelor, luciul de buze ofera componente de hidratare, dar si efecte de stralucire si sclipire, de exemplu prin pigmenti stralucitori de perle, pigmenti care confera buzelor un aspect hidratat. Stralucirea buzelor este cauzata mai ales de uleiuri ca trigliceridele, uleiuri esterice, squalan, hidrocarburi sintetici si silicoane, si, in special, accentueaza atractivitatea erotica. Alte ingredient este ceara, ca de exemplu ceara de albine sau derivatele ei sintetice. Un aditiv tipic este izostearatul de izopropil. Ingrediente care pastreaza hidratarea sunt produsele de colagen si inlocuitori de proteine vegetale, proteine hidrolizate (ca de exemplu, proteinele din grâu), aloe si seminte de scortisoara, precum si dextrine si amidon de grau. Coloritul poate varia de la transparent la sclipitor si la nuante opace. Multe produse contin de asemenea substante curative si antiinflamatorii, ca de exemplu echinaceea, musetel, bisabolol, calendula, vitamina E si pantenol. Hidratarea permite un aspect atragator al buzelor. Variatiile produselor “gustoase” sunt realizate prin adaugarea aditivilor de arome. Cremele de buze sunt vandute in borcane si tuburi, in timp ce luciurile de buze, ca si substituenti pentru rujurile de buze, sunt aplicate cu rola tipica sau cu o perie integrata.

Protectie UV si pentru buze

Este important ca produsele de ingrijire pentru buze sa ofere de asemenea protectie UV, deoarece buzele sunt in mod special expuse si sensibile la radiatii. Deja pigmentii pot asigura un efect de filtru variind de la SPF1 la SPF4 in functie de concentratie. Sunt adaugate frecvent substante de filtru, cum ar fi de exemplu dioxid de titan micronic, adica dioxid de titan incolor, ca protectie de minerale, in afara de acestea mai pot fi incluse filtre chimice. La selectarea filtrelor chimice, este important sa se ia in considerare admisiunea orala, involuntara a substantelor. Din motive de precautie de protectie a consumatorilor, Agenţia Federală de Evaluare a Riscurilor (Bundesamt für Risikobewertung, BFR, Germania) sfatuieste consumatorii impotriva utilizarii 4-methilbenziliden camfor (INCI) in rujuri si produse de ingrijire a buzelor. Produsele de ingrijire a buzelor cu filtre UV ofera excelenta protectie solara de pana la SPF 50+.

Ingrijirea buzelor cu creioane de buze si rujuri

O importanta categorie de produse sunt creioanele de buze si similare cu rujurile, acestea contin si ceara vegetala ca de exemplu ceara carnauba si candedilla pentru a imbunatati consistenta si a lega componentele care contin pigment. Componentele lipidice sunt trigliceridele in vegetale, in forma pura sau hidrogenata, ulei neutru (trigliceride caprilice/caprice) si ulei de Jojoba. Obiectiile mai sus mentionate cu privire la siguranta produsului se aplica, de asemenea, pentru componentele uleiului mineral in produse de ingrijire a buzelor. Practic, compozitia creioanelor de buze se diferentiaza de rujurile de buze printr-o consistenta mai solida si un continut mai mare de pigmenti.  Similar cremelor de buze care contin pigment, uleiul de ricin este important in compozitia rujurilor pentru ca acesta sa ramana pe suprafata buzelor si, astfel, sa fixeze pigmentii. Pigmentii in conditii de siguranta alimentara permit formulari lipsite de substante care pot crea probleme si, prin urmare, potrivite si pentru ingrijirea buzelor sensibile. Rujurile si cremele de buze fara pigmenti sunt folosite pentru a mentine hidratarea pielii si pentru a proteja buzele in timpul sezonului rece. Efectul mentionat mai sus, rezultat din utilizarea unor hidrocarburi ca petrolul, ulei de parafina, parafina solida, ar trebui de asemenea luat in considerare. Conceptele fiziologice prefera totusi trigliceridele inlantuite si ceara vegetala. Consistenta rujurilor este controlata cu ceara de albine, candedilla si carnauba. Agenti specifici, sub forma de extrase uscate, sunt de asemenea componenti potentiali pentru rujul de buze.

Zona din jurul buzelor

In plus fata de ingrijirea buzelor, trebuie luata in considerare si zona periorala. Aceasta zona este in special afectata de cosmetice si salivatie, care pot cauza iritatii. Ce se poate face?

Nu mai folositi creme: Cand suferiti de dermatita periorala acuta este recomandat sa nu mai folositi creme de ingrijire a pielii pentru o anumita perioada de timp.

Recomandarea de prim ajutor: Tratamentul cu concentrate pure de agenti activi, cum ar fi extractul de echinaceea pentru regenerare si nanoparticulele din boswellia, s-au dovedit a fi de succes. Nanoparticulele din boswellia contin un extract din frankincense rasina, solubila in grasimi, care actioneaza ca inhibitor de 5-lipoxigenaza (enzimă naturală în corpul uman). Această enzimă participă la sinteza inflamatiilor declansand substante. Daca efectul acestei enzime este inhibat, eritemele si iritatiile dispar de asemenea.

Incepeti din nou cu creme: Dupa ce bariera pielii a fost capabila sa se regenereze din interior, este posibila aplicarea treptata a cremelor.”

Dr. Hans Lautenschläger

Pierderea elasticitatii pielii nu este neaparat egala cu dezvoltare ridurilor. Ridurile de expresie, de exemplu, pot fi reduse cu succes cu ajutorul oligopeptidelor care relaxeaza muschii sau spilantol (extract de paracreson), fara a imbunatati de fapt elasticitatea bazica a pielii.

Echilibrul de apa si lipide

Acest lucru se poate aplica si pentru echilibrul de apa. Daca NMF (Factorul Natural de Umiditate) este perturbat si, in consecinta, pielea nu poate absorbi destula apa, susceptibilitatea la riduri va creste considerabil. Pe de alta parte, pielea se netezeste odata cu aplicarea aminoacizilor care sunt compusi naturali NMF si hidratarea pielii creste consecutiv. Peliculele de pe suprafata pielii, care retin umezeala, au de asemenea efecte de netezire. Depozitarea temporara de lipide din cauza lipsei de exercitii sau o crestere in greutate mai mare decat nivelul mediu, ca de exemplu in timpul unei sarcini, implica o microcirculatie redusa in anumite parti ale pielii, care afecteaza de asemenea elasticitatea pielii. De fapt, exista efecte temporare asociate cu elasticitatea pielii, care pot fi de asemenea inregistrate (rezumativ), intr-o anumita masura, in functie de tehnica specifica de masurare. Conceptele de tratament adaptat individual si consilierea nutritionala respectiva sunt de ajutor in a face fata acestor efecte.

Cai spre mai putin colagen

Elasticitatea de baza a pielii depinde de filamentele de colagen din piele. Ele se retrag in concordanta cu procesul de imbatranire, in mod specific dupa menopauza. Frecvent se poate observa si o imbatranire prematura a pielii. Un rol important joaca aici expunerea neglijenta la radiatiile UV si IR ale soarelui, care stimuleaza enzimele endogenice specifice sa reduca colagenul, asa numitele metaloproteinaze matrice (MMPs). Factorii ereditari ca de exemplu tesut conjunctiv slab sau tulburari ale cornificarii accelereaza de asemenea procesul de pierdere a elasticitatii. Stresul negativ continuu, fumatul, consumul excesiv de alcool, obiceiurile nutritionale nesanatoase si somnul insuficient sunt componente aditionale. Tulburarile barierei pielii pot avea de asemenea efecte pe termen lung privind balanta de colagen. Prin urmare, exista diverse cauze pentru elasticitatea redusa a pielii, cu toate acestea, pe de alta parte, aceste cazuri specifice arata potentialele sfere de activitate pentru o ingrijire si protectie de succes.

Caz special: Piele atrofica

Un exemplu tipic pentru elasticitate redusa este pielea atrofica. Aceasta se caracterizeaza printr-o grosime a pielii si o masa de colagen mai mica decat cea normala si, in consecinta, piele lasata. Pielea are tendinta sa formeze riduri, are un aspect deshidratat si si-a pierdut aproape complet atractia de dinainte. Acest tip de problema a pielii poate fi atribuit aplicarii pe termen lung de corticoide antiinflamatorii. O ingrijire completa a pielii este inevitabila si recomandata pentru aceasta conditie a pielii. Masajele vor creste microcirculatia; utilizarea nanoparticulelor coenzimei Q10 pe baza de fosfatidilcolina poate stimula metabolismul lipidelor. Ca masura aditionala, extractele care contin cafeina, de exemplu ceaiul verde, sunt stimulante si sprijina circulatia sangelui. Lipozomii NMF incapsulati, acidul hialuronic si CM-glucanul,dar si extractele de aloe, imbunatatesc hidratarea pielii. Cu ajutorul unor produse ca vitamina A-nanoparticule, vitamina C-lipozomi fosfatici si fitohormoni se poate incerca oprirea pierderii colagenului si poate chiar obtinerea unei mici formari de colagen. Cu toate acestea, se recomanda sa se ia aceste masuri intr-o etapa incipienta, dupa cum este mentionat si mai sus. Mentinerea NMF-ului (Factor Natural de Umiditate) bine echilibrat joaca un rol cheie in acest context. In afara de straturile intacte ale barierei, NMF este cel mai semnificativ factor protector pentru piele si tesut. In contextul corneoterapeutic vorbim de asemenea despre “efectele exterior-interior”; NMF este cel mai eficient, natural si radical agent activ de curatare al pielii.

Situatie de urgenta: Lipsa protectiei solare

Ce se poate face in cazul in care produsul pentru protectia solara care ar trebui sa opreasca reducerea prematura a colagenului este ineficient sau a fost pur si simplu uitat? In acest caz doar un tratament de urgenta, sub forma unei terapii eficiente dupa expunerea la soare, poate repara daunele. Un alt tratament posibil este aplicarea nanoparticulelor de boswellia care stopeaza efectul metaloproteinazei matrice de degradare a colagenului. Chiar si in cazurile de cheratoze actinice, degradarea pielii datorita radiatiilor UV, leziunile pielii se pot imbunatati considerabil. De asemenea, se poate aplica extract de echinaceea in combinatie cu un concentrat lipozomic care este bogat in acid linoleic si actioneaza ca un furnizor de fosfatidilcolina. Un alt ajutor in acest caz sunt nanoparticulele din seminte de in (acizi Omega3). Acesti agenti activi sunt de ajutor in masura in care inhiba procesele inflamatorii intr-un stadiu incipient si, prin urmare, opreste formarea eritemelor prin care sunt activate enzimele care degradeaza colagenul.

Caz extrem: Vergeturi

In timp ce protectia solara este o masura pasiva de a pastra elasticitatea pielii, exista, de asemenea, moduri active de a mentine o piele sanatoasa. Stimulentii de temperatura, cum ar fi dusurile alternative de la cald la rece, dar si activitatile sportive regulate si moderate, prevad o elasticitate marita nu doar la nivelul pielii, ci la nivelul intregului corp. Metabolismul nu este redus la o etapa bazica de activitate, dimpotriva, este stimulat mereu. Prin urmare, nu este necesar sa se concentreze asupra microcirculatiei din piele in mod deosebit. De fapt, este o masura preventiva vitala impotriva aparitiei vergeturilor pe burta, coapse si zona pieptului. In timpul sarcinii, structura de colagen a pielii este foarte intinsa, cateodata supraintinsa intr-un mod care poate provoca semne si cicatrici permanente, in special in cazul unui tesut conjunctiv slab. Pentru a mentine vergeturile cat mai limitate, masajele sunt recomandate pentru a pastra elasticitatea pielii. Pentru a intari eficacitatea masajelor, se folosesc uleiuri vegetale bogate in acizi grasi esentiali, ca de exemplu acidul linoleic si acidul linolenic alfa si gamma. Acizii sprijina activitatea regenerativa a pielii. Astfel se aplica ulei din germeni de grau, precum si uleiurile din seminte de struguri, luminita noptii, macese si in, care sunt folosite si pentru ingrijirea generala, pe langa aplicatiile pentru masaj. Uleiurile speciale, care sunt aduse intr-o forma apoasa cu ajutorul nanoparticulelor, sunt de folos deoarece sunt absorbite foarte rapid in piele si nu lasa reziduuri grase la suprafata. Acestea pot fi combinate cu usurinta cu vitamina E-nanoparticule, dar si cu vitamina C-lipozomi fosfatici (vezi mai sus). Se stie din experienta ca aceste vitamine au un efect puternice de regenerare pe piele si pot fi aplicate sub forma de creme fara emulsifianti.

Un caz frecvent: Celulita si altele

O problema specifica a elasticitatii pielii este celulita. In timpul fazei latente, cutele si adanciturile destul de inatractive ale celulitei, devin vizibile doar cand pielea este presata, in timp ce pielea ca si coaja de portocala din stadiul avansat al celulitei, poate fi observata in special pe coapse si fese. Obiceiurile nutritionale proaste, supraponderalitatea si execitiile putine, sunt alti factori de risc care cauzeaza marirea celulor lipidice, mai mult decat sunt deja, in mod special in zonele cu probleme ale femeilor. Un tesut conjunctiv ereditar slab poate agrava aceasta conditie. Celulele lipidice perturba microcirculatia in vasele sanguine si limfatice, avand ca rezultat degradarea permanenta a structurii colagenului.